De ce este Louis Vuitton atât de scump?

De ce o geantă Louis Vuitton costă mai mult decât o mașină second-hand?

Un model clasic Speedy 30 înseamnă o cheltuială de aproximativ 1 500 USD. O ediție limitată a aceleiași genți? Fără probleme poate depăși 50 000 USD. Diferența e ca între o bicicletă și un BMW.

Poate părea o nebunie, dar în spatele acestor prețuri se ascunde o poveste care a început cu un băiat de 13 ani mergând pe jos 400 de kilometri până la Paris. Louis Vuitton avea atunci doar vise și picioare puternice. Astăzi, numele său este un imperiu evaluat la 124 miliarde USD – o creștere de 45% în ultimii trei ani.

De ce este Louis Vuitton atât de scump?

Se pare că problema are trei niveluri. Primul este măiestria – fiecare geantă trece prin mâinile unor maeștri care și-au perfecționat meseria ani de zile. Nu există aici o linie de producție ca în fabricile obișnuite.

Al doilea nivel este strategia de brand. Louis Vuitton nu vrea să fie accesibil oricui. „Exclusivitatea reprezintă jumătate din valoare” – așa spun oamenii din industrie. Cu cât este mai greu să cumperi ceva, cu atât ne dorim mai mult acel lucru.

foto: us.louisvuitton.com

Al treilea nivel este psihologic. Oamenii cumpără lucruri scumpe nu doar pentru că sunt mai bune. Le cumpără tocmai pentru că sunt scumpe. Sună ciudat, dar așa funcționăm.

Înainte să aruncăm o privire în atelierul parizian, merită să înțelegem mai întâi că în spatele fiecărui preț Louis Vuitton se află costuri reale de producție.

Măiestrie și materiale premium: costuri reale de producție

Vezi femeia aceea în halat alb? Stă la o masă în atelierul din Asnières, sub lampă. În fața ei are o bucată de piele și un ac. Nu se grăbește deloc. Fiecare cusătură e făcută cu calm, măsurat. Șase cusături pe inch – acesta e standardul pentru o geantă Capucines. Poate nu sună impresionant, dar încearcă să faci asta opt ore pe zi.

fot. us.louisvuitton.com

Așa iau naștere aceste obiecte scumpe. Nu în fabrici unde mașinile scot sute de genți pe zi. Aici, o singură persoană face poate una, două piese pe săptămână. Depinde de model.

Înainte ca această femeie să înceapă să coasă, altcineva trebuie să aleagă pielea. Și aici devine interesant – din 2021, fiecare piele pentru Capucines are certificat Leather Working Group. Asta înseamnă că cineva a verificat tot traseul pielii. De unde provine, cum a fost tăbăcită, dacă tăbăcăria nu a poluat râul. Sună frumos în teorie, dar în practică înseamnă o mulțime de hârtii și prețuri mai mari.

„Luxul nu înseamnă doar rezultatul final, ci mai ales procesul de creație” – așa se spune în industrie. Și într-adevăr, când te uiți la cifre, devine clar de ce prețurile arată așa.

Ia de exemplu colierul Soleils. 1 600 de ore de muncă. Aproape un an de lucru cu normă întreagă pentru o singură persoană. O singură bijuterie. Poate pare absurd, dar fiecare element al acestui colier este realizat separat, manual. Lustruire, asamblare, verificare. Și încă o dată verificare.

În Italia, într-un mic atelier de lângă Florența, am întâlnit un artizan care face catarame pentru curele. Mi-a arătat munca lui – o cataramă înseamnă trei zile de lucru. Trei zile pentru un singur element al curelei. Dar când iei acea cataramă în mână, simți diferența. Are greutate, are calitate.

Problema cu seriile mici este că nu poți împărți costurile la mii de bucăți. Faci douăzeci de genți pe lună, fiecare trebuie să acopere costurile atelierului, salariile, materialele. În Franța, Spania sau Italia, salariile nu sunt mici. Un bun artizan câștigă mai mult decât un funcționar.

fot. us.louisvuitton.com

Iată cele trei tehnici principale care cresc costurile:

• Cusătură manuală cu un număr precis de puncte pe inch
• Selecția și certificarea fiecărui lot de piele în mod individual
• Procese de control al calității în mai multe etape la fiecare pas

Uneori mă întreb dacă are vreun sens. Chiar e nevoie de atât de mult timp pentru o singură geantă? Dar apoi văd rezultatul final și înțeleg. Aceste lucruri sunt create să reziste decenii. Nu ca să le cumperi, să le porți un an și să le arunci.

În atelierul din Asnières lucrează aproximativ 200 de persoane. Fiecare are propria specializare – una face doar mânere, alta doar fermoare, alta asamblează totul. Nu este o linie de producție. E mai degrabă o echipă de artiști care își fac treaba în propriul ritm.

Acum că știm cât valorează măiestria, să vedem cât costă însăși aura luxului…

Exclusivitate, marketing și efectul Veblen: psihologia prețului

Ai văzut vreodată coada din fața Louis Vuitton? În 2023, când a apărut geanta limitată GO-14, oamenii au stat la rând ore întregi. Nu pentru că nu aveau bani să o cumpere imediat. Pur și simplu voiau să fie parte din această nebunie.

Acesta este clasicul efect Veblen – cu cât mai scump, cu atât mai dorit. Thorstein Veblen a observat încă din secolul XIX că unele bunuri își capătă valoarea tocmai prin prețul lor. Louis Vuitton este maestrul acestui joc.

Gândește-te la Monogramul din 1896. Georges Vuitton l-a creat inițial pentru a combate falsurile. Astăzi? Este un simbol al statutului, pe care îl recunoști de la distanță. Fiecare geantă cu acest model strigă „îmi permit asta”. Și exact despre asta este vorba – nu despre funcționalitate, ci despre mesajul social.

Seriile limitate sunt următorul nivel de manipulare. Îți amintești colaborarea cu Supreme din 2017? Prețurile au explodat, iar oamenii au cumpărat tot – chiar și cărămizi cu logo-ul, pentru mii de dolari. Absurditate? Poate. Dar funcționează.

Louis Vuitton face asta sistematic. Cuferele pentru Balonul de Aur din 2019, expozițiile LV Dream din 2025 – fiecare eveniment alimentează cererea. Nu vând genți, vând vise.

Și celebritățile joacă un rol important. Când vezi o vedetă purtând LV pe covorul roșu, asociezi automat brandul cu succesul. Nu e o coincidență – fiecare apariție de acest fel este atent planificată și plătită.

fot. us.louisvuitton.com

Dar există și costuri reale ale acestui joc. Boutique-urile Louis Vuitton se află pe cele mai scumpe străzi din lume – Champs-Élysées, Fifth Avenue, Ginza. Chiria pe metru pătrat ajunge la sume astronomice. Fabrica din Texas, deschisă recent, a costat sute de milioane. Angajatele au trebuit instruite după standarde franceze. Toate acestea influențează prețul final.

Uneori mă întreb dacă nu exagerează cu această exclusivitate. Dar cifrele nu mint – cu cât este mai inaccesibil, cu atât este mai dorit.

Psihologia funcționează aici pe mai multe niveluri. În primul rând, creierul asociază automat prețul ridicat cu calitatea. În al doilea rând, să ai LV îți dă sentimentul de apartenență la un grup exclusivist. E ca și cum ai fi membru într-un club al milionarilor.

Marketingul Louis Vuitton este o lecție de economie comportamentală. Nu vând un produs – vând o identitate. Fiecare campanie publicitară nu arată o geantă, ci un stil de viață la care visezi să aparții.

Cum influențează acest amestec de factori duri și soft decizia ta de cumpărare? Probabil mai mult decât crezi.

Ce urmează pentru lux? Concluzii și prognoze pentru cumpărători

Mă întrebam recent dacă mai are sens să cumperi genți de lux în zilele noastre. Și am ajuns la concluzia că da — dar trebuie să fii isteață.

fot. us.louisvuitton.com

Care sunt concluziile esențiale? În primul rând, măiestria contează în continuare, dar psihologia prețului este cea care dictează cu adevărat piața. Oamenii cumpără statut, nu doar o geantă. În al doilea rând, un Monogram vintage Louis Vuitton e practic o investiție — crește cu 10-20% pe an, ceea ce depășește unele fonduri de investiții.

Lumea luxului se schimbă rapid. Până în 2030, Asia ar putea reprezenta jumătate din întreaga piață. Asta înseamnă că brandurile se vor adapta gusturilor de acolo, nu ale noastre. Deja văd cum casele de modă europene introduc culori și modele pe care altădată le-ar fi considerat prea extravagante.

Sustenabilitatea nu mai e doar un slogan la modă, ci devine o necesitate. Generațiile tinere nu vor cumpăra de la un brand care distruge mediul. Și acele NFT-uri… sună abstract, dar gențile digitale sunt deja realitate.

fot. us.louisvuitton.com

Sfaturi practice pentru viitor:

1. Autenticitatea se verifică prin detalii – calitatea aței, uniformitatea cusăturilor, numerotarea seriei. Falsurile pot arăta bine de la distanță, dar diavolul se ascunde în detalii.
2. Calculează cost-per-wear, nu prețul de achiziție. O geantă de 3000 zł purtată timp de 10 ani înseamnă 300 zł pe an. Uneori merită să investești mai mult de la început.
3. Piața de second hand este aliatul tău – cumpără acolo primele tale articole de lux, vinde-le pe cele de care te-ai plictisit. Vestiaire Collective sau grupurile locale de pe Facebook sunt adevărate mine de aur.

De fapt, este ciudat că în era fast fashion oamenii încep din nou să aprecieze lucrurile durabile. Poate că este o reacție firească la excesul de lucruri ieftine și de proastă calitate?

Luxul viitorului va fi mai conștient, digital și asiatic – însă nevoia de a ieși în evidență va rămâne la fel de veche ca omenirea.

Maria LOU

redactor modă

Luxuryblog