Fendi este un brand de lux? – o privire completă în 4 perspective

Când mă gândesc că Fendi va sărbători 107 ani de existență în 2025, uneori mă întreb dacă ne mai amintim de acel mic magazin din 1918. Adele Casagrande l-a deschis pe Via del Plebiscito, la Roma – o butic obișnuit cu genți și produse din blană. Probabil nimeni nu și-ar fi imaginat atunci că această mică afacere va deveni un gigant global.

Povestea a început cu adevărat să prindă contur când Adele s-a căsătorit cu Edoardo Fendi în 1925. Atunci magazinul a primit și numele Fendi. Prima lor tehnică, Selleria, a fost inspirată de șeile romane – era ceva cu totul nou. Roma a fost mereu în ADN-ul acestui brand.

Fendi este un brand de lux – de la butic la o icoană globală!

1932 este momentul în care cele cinci fiice ale Fendi – Paola, Anna, Franca, Carla și Alda – au preluat afacerea de familie.

Dar adevărata revoluție a venit abia în 1965. Karl Lagerfeld s-a alăturat ca designer principal, iar atunci totul s-a schimbat. Logo-ul „FF” a fost creat în doar 5 minute – Lagerfeld a spus mai târziu: „A fost ca un fulger, pur și simplu am știut că asta va fi”. Sincer, e greu de crezut că ceva atât de iconic a apărut atât de rapid.

Anii ’90 au fost deja o altă ligă. În 1997, Fendi și-a deschis Palazzo-ul la Roma – nu oriunde, ci chiar în centrul istoric al orașului. A fost un semnal clar că brandul vrea să fie asociat cu orașul etern. Atunci toată lumea știa deja că nu este doar un brand italian obișnuit.

Preluarea de către LVMH în 2001 pentru aproximativ 1.000.000.000 de dolari a fost un punct fără întoarcere. Fendi a devenit parte a celui mai mare conglomerat de lux din lume. Unii spuneau că este sfârșitul caracterului familial al brandului, dar poate tocmai de aceea a rezistat până azi.

Cu o asemenea moștenire, e timpul să vedem dacă oferta de azi chiar respectă criteriile luxului.

fot. vogue.pl

Semnele luxului: prețuri, clientelă și măiestrie

Când am văzut pentru prima dată lista de prețuri Fendi, am crezut că e o greșeală de conversie. O geantă Baguette clasică costă în jur de 3 500 de euro, însă o blană din colecția limitată poate ajunge la 80 000 de euro. Diferența e ca între un Fiat second hand și un BMW nou.

Dar aceste cifre au sens când te uiți la datele de vânzări. Din 1997 s-au vândut peste un milion de exemplare Baguette – asta înseamnă că cineva cumpără una la fiecare 15 minute, de 27 de ani încoace. În 2024, veniturile Fendi au crescut cu 14%, în timp ce majoritatea brandurilor de lux abia își mențin nivelul.

Clientelele Fendi sunt în principal femei cu vârste între 35 și 55 de ani, cu un venit anual de peste 200.000 de euro. Dar, în ultima vreme, observ tot mai multe cliente tinere – fiicele își cumpără o Baguette la 25 de ani, de parcă ar fi ceva firesc.

fot. theguardian.com

Adevăratul lux se ascunde în detaliile pe care majoritatea oamenilor nu le vor vedea niciodată.

Tehnica Selleria presupune ca fiecare cusătură să fie realizată manual. O singură geantă înseamnă 18 ore de muncă a unui maestru. În interior vei găsi un hologram cu un număr de serie – fiecare piesă este înregistrată într-o bază de date centrală la Roma. E ca un act de identitate pentru geantă.

Intarsia din piele e și mai complexă. Bucățile de piele sunt aranjate ca un puzzle, fără lipici, doar cu căldură și presiune. Am văzut odată cum se face – un artizan a lucrat la un singur model timp de trei zile.

Uneori mă întreb dacă aceste prețuri nu sunt pur și simplu nebunești. Dar apoi văd coada la butic pe Via del Corso și înțeleg – luxul nu înseamnă doar produsul, ci un întreg sistem de valori.

Totuși, chiar și cel mai mare preț nu te ferește de critică…

Vocea pieței: provocări și controverse legate de statutul Fendi

“Tot mai multe consumatoare se îndepărtează de luxul clasic, punând la îndoială sensul de a plăti sume exorbitante pentru produse a căror valoare reală nu corespunde cu prețul” – așa sună un fragment din raportul EY din 2025. Și, sincer, când am citit aceste cuvinte, m-am gândit la prietena mea, care recent a avut de ales: o geantă Fendi de 5.000 de euro sau două săptămâni de vacanță în Japonia.

Acest raport numește fenomenul „revolta clasei de mijloc”. Femeile care, teoretic, își permit luxul, încep să întrebe cu voce tare: de ce? De ce să dau atât de mulți bani pe piele și un logo? Nu mai este doar o chestiune financiară – este o schimbare de mentalitate.

Fapte:

1. Piața globală a luxului va valora 350 de miliarde de euro în 2025
2. Cota Fendi din această „prăjitură” este de doar 1-2 procente
3. Aceste cifre arată că concurența este acerbă

Îmi amintesc de scandalul din Lituania de acum doi ani. Prim-ministrul acelei țări a apărut la o întâlnire oficială cu o geantă Fendi din blană naturală. Rețelele sociale au explodat. PETA a emis un comunicat în care a numit acest gest „o promovare iresponsabilă a cruzimii față de animale”.

Interesant este că, deja atunci, Fendi trecuse la blănuri sintetice în majoritatea colecțiilor, însă imaginea a avut de suferit. Activistii nu iartă ușor. Cunosc persoane care boicotează brandul și astăzi tocmai din acest motiv.

Problema este că, în prezent, consumatoarele sunt mult mai informate. Citesc despre modul în care sunt produse gențile de lux, verifică condițiile de muncă din fabrici, se interesează de proveniența materialelor. Iar când descoperă că adaosul comercial la unele produse ajunge la 800 la sută… ei bine, nu e de mirare că apar dezamăgirile.

În plus, presa nu menajează brandurile de lux. Fiecare scandal, fiecare controversă — totul ajunge online în câteva minute. Fendi trebuie să jongleze între tradiție și așteptările moderne. Nu este deloc ușor.

Cum intenționează brandul să răspundă acestor provocări?

foto: vogue.com

Ce urmează? Luxul în era metaversului și a dezvoltării durabile

Încotro se îndreaptă luxul? Privind spre Fendi, văd un scenariu care ar putea surprinde. Nu mă refer la încă o geantă sau la noi campanii – e vorba de ceva mai amplu.

Asia va fi esențială. Creșterea estimată a e-commerce-ului cu 10-15% anual în 2025-2026 nu e o întâmplare. Consumatorii chinezi cumpără din ce în ce mai mult online, iar Fendi înțelege perfect acest lucru. Eu însămi observ cum prietenele mele din Coreea comandă produse de lux prin aplicații.

fot. anneofcarversville.com

Realitatea digitală schimbă totul – o Baguette virtuală sună ciudat, dar are sens.

Fendi dezvoltă proiecte NFT și pătrunde în metavers. Colaborarea cu platforme de gaming poate părea excentrică, dar tinerele petrec tot mai mult timp acolo. Cine a spus că luxul trebuie să fie fizic?

Ecologia nu e doar o modă. Planul de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2030 și cercetarea pielii sintetice sunt pași concreți. Uneori cred că asta ar putea fi o revoluție mai mare decât digitalizarea. Noua generație nu va cumpăra de la branduri care ignoră mediul.

fot. voguearabia.com

Ce poate face o cititoare?

• Urmărește evoluția platformelor asiatice de e-commerce
• Urmărește proiectele NFT ale mărcilor de lux
• Acordă atenție inovațiilor în materie de materiale

Nu ascund – unele dintre aceste schimbări mi se par riscante. Dar cine și-ar fi imaginat acum zece ani că achiziționarea genților online va deveni ceva obișnuit? Fendi pariază pe un viitor care deja se întâmplă.

Urmărește, investește, discută. Aceste tendințe vor modela luxul în următorii ani.

Moni Li

editor lifestyle & fashion

LuxuryBlog