Unde se trăiește cel mai bine în Europa – top 10 orașe în 2025

Îmi pun adesea întrebarea ” Unde se trăiește cel mai bine în Europa?” – această întrebare, în 2025, pare să fi devenit o obsesie pentru întreaga generație. Și, sincer, înțeleg de ce.
Viena tocmai și-a doborât propriul record, obținând un incredibil scor de 98,4 din 100 de puncte în prestigiosul clasament EIU. Este un rezultat care, acum cinci ani, părea de neatins. Dar oare este o coincidență că tocmai acum toți căutăm locul ideal pentru a trăi?
Unde se trăiește cel mai bine în Europa?
Îmi amintesc cum, acum doi ani, stăteam singură cu laptopul la ora trei dimineața și răsfoiam sute de pagini despre „cele mai bune orașe din lume ”. Munca remote mi-a deschis ochii – dintr-odată am realizat că pot locui oriunde. Problema e că „oriunde” înseamnă al naibii de multe opțiuni.

fot. travelandleisureasia.com
Pandemia ne-a schimbat pe toți. Dintr-odată a început să conteze dacă am un parc după colț, dacă pot să mă plimb liniștită seara, dacă pot rezolva lucruri fără să-mi pierd nervii. Lucrurile care înainte erau „nice to have” au devenit acum esențiale.
Europa a dominat clasamentul global – 7 din 10 cele mai bune orașe din lume sunt aici. Nu e o coincidență. E rezultatul anilor de investiții în ceea ce contează cu adevărat: transport, siguranță, sănătate, cultură.
În acest articol îți prezint un clasament concret al orașelor care atrag oameni din toată lumea. Îți voi explica și cum sunt calculate toate aceste scoruri și indicatori – pentru că diavolul stă în detalii. La final vei primi instrumente practice ca să poți evalua ce loc ți se potrivește cel mai bine.
Pentru că un lucru e sigur – nu există un oraș perfect pentru toți. Dar există un oraș perfect pentru tine.
Așa că hai să începem cu locul întâi…

fot. thetimes.com
Top 10 orașe europene pentru a trăi în 2025 – clasament și portrete
În curând voi prezenta un clasament concret, cu cifre și fapte. M-am pregătit pentru asta câteva zile, ca să nu arunc cuvinte goale.
| Oraș | Rezultatul EIU 2024 | Costul mediu de închiriere pentru 50 m² | Atu într-o singură propoziție |
|---|---|---|---|
| Viena | 98,4 | €850-950 | Locuințe sociale pentru toți |
| Copenhaga | 98,0 | €1200-1400 | Biciclete peste tot, chiar și iarna |
| Zurich | 96,3 | €1800-2200 | Salariile compensează costurile ridicate |
| Melbourne | 95,7 | €1100-1300 | Cultura cafelei la cel mai înalt nivel |
| Calgary | 95,4 | €900-1100 | Munții Stâncoși la 90 de minute de centrul orașului |
| Geneva | 95,2 | €1600-1900 | Neutralitate și stabilitate |
| Sydney | 95,0 | €1300-1600 | Plaje accesibile cu metroul |
| Vancouver | 94,6 | €1200-1500 | Ploaie, dar în schimb aer curat |
| Osaka | 94,2 | €700-900 | Cea mai bună bucătărie din lume |
| Auckland | 94,0 | €1000-1200 | Două oceane într-un singur oraș |
1. Viena (98,4 pct) Capitala Austriei câștigă în principal datorită locuințelor sociale și infrastructurii culturale impresionante. Chiria este în jur de €17-19 pe metru pătrat, ceea ce, după standardele europene, pare o glumă. La cea mai veche grădină zoologică din lume – Tiergarten Schönbrunn, fondată în 1752 – încă vin milioane de vizitatori. Transportul public funcționează ca un ceas elvețian, iar cafenelele servesc sachertorte de două sute de ani.

fot. earthtrekkers.com
2. Copenhaga (98,0 pct)
Danezii au reușit imposibilul – au creat un oraș prietenos pentru bicicliști chiar și la -10 grade. Chiria e €24-28 pe metru pătrat, dar calitatea vieții compensează. În Copenhaga sunt mai multe biciclete decât locuitori – aproximativ 675 de mii de biciclete la 650 de mii de oameni. Hygge nu e doar un cuvânt, ci un mod de viață vizibil la fiecare colț.

fot. travelweekly.com
3. Zurich (96,3 pct) Orașul elvețian costă o avere – chiria ajunge la €36-44 pe metru pătrat. Dar salariile sunt pe măsură, iar calitatea serviciilor este pur și simplu uimitoare. Zurich are cea mai mare densitate de milionari din lume – unul la fiecare 125 de persoane. Lacul din centrul orașului este un atu suplimentar pe care nici cele mai bogate metropole nu îl au.

fot. switzerland-tour.com
4. Melbourne (95,7 pct)
Orașul australian este faimos pentru cafeaua atât de bună încât Starbucks a fost nevoit să închidă majoritatea locațiilor. Chiria de €22-26 pe metru pătrat, raportată la salariile australiene, este un preț corect. Melbourne are mai multe cafenele pe cap de locuitor decât orice alt oraș – una la fiecare 300 de persoane. Vremea este imprevizibilă, dar cultura compensează orice.

fot. businessevents.australia.com
5. Calgary (95,4 pct)
Orașul canadian al petrolului, cu munții la orizont. Pentru €18-22 pe metru pătrat primești spațiu și apropiere de natură. Calgary a găzduit Jocurile Olimpice de iarnă din 1988, iar trambulina de sărituri cu schiurile încă funcționează, deși orașul e pe prerie. Economia bazată pe petrol are suișuri și coborâșuri, dar stabilitatea canadiană este o garanție.

fot. lifeincalgary.ca
6. Geneva (95,2 pct)
Orașul organizațiilor internaționale și al preciziei elvețiene. Chiria este €32-38 pe metru pătrat, dar salariile din instituțiile internaționale compensează. În Geneva sunt mai multe organizații internaționale decât în New York – aproximativ 40 de instituții majore. Lacul Geneva și Alpii pe fundal sunt un bonus

fot. countryliving.com
Factorii care determină calitatea vieții – ce se ascunde în spatele cifrelor?
Toată lumea vorbește despre clasamentele calității vieții, dar știe cineva cu adevărat cum apar aceste cifre? Ani de zile am crezut că e vreun algoritm care aruncă zarurile și voilà – avem un câștigător.
Indicele de locuibilitate este, de fapt, o încercare matematică de a măsura ceva imposibil de măsurat – fericirea oamenilor într-un anumit loc. Sună abstract, nu-i așa? Dar mecanismul e destul de concret.
EIU (The Economist Intelligence Unit) are propria formulă, care arată așa:
• 40% stabilitate politică și socială
• 25% cultură și mediu
• 20% îngrijire medicală
• 10% educație
• 5% infrastructură
Stabilitatea reprezintă aproape jumătate din scor! Cine s-ar fi gândit că liniștea contează mai mult decât spitalele sau școlile. Dar dacă mă gândesc bine… într-adevăr, la ce bun să ai o infrastructură grozavă dacă ți-e frică să ieși din casă?
Comisia Europeană face lucrurile complet diferit. Ei îi întreabă direct pe locuitori: „Cum îți apreciezi orașul?” Și aici apare o curiozitate – în Zurich, satisfacția generală depășește 90%. Asta înseamnă că nouă din zece persoane spun „sunt mulțumit”. Impresionant, deși poate pur și simplu elvețienii sunt politicoși în sondaje.
În realitate, acești indicatori nu sunt o abstracție. Vorbim despre lucruri precum PM2,5 sub 10 µg/m³ (calitatea aerului), numărul de paturi de spital la 1000 de locuitori sau procentul de copii care termină școala primară.
Anul 2025 a adus o schimbare importantă – toată lumea a început brusc să iubească „dezvoltarea durabilă”. EU Green Deal a făcut ca acum fiecare oraș să se laude cu zone de 15 minute și piste de biciclete. Înainte, nimeni nu punea mare preț pe asta, iar acum acest criteriu cântărește tot mai mult.
E interesant că diferite organizații privesc același oraș și văd lucruri diferite. EIU se concentrează pe stabilitate, Mercer pe condițiile pentru expați, iar Comisia Europeană întreabă pur și simplu „ești fericit?”. E un pic ca și cum același film ar fi evaluat de un critic, de public și de regizor.
Uneori mă întreb dacă toate aceste formule și procente chiar descriu cum e să trăiești undeva. Dar măcar avem un punct de referință, nu-i așa?
Acum că știm cum funcționează aceste clasamente, să vedem cum le putem folosi practic atunci când luăm decizii importante în viață.
Și ce urmează? Cum să folosești clasamentul și să îți planifici propria mutare
Imaginează-ți că îți faci bagajul pentru a te muta în străinătate. Ai un clasament al orașelor în față, dar ce urmează? De ani de zile ajut femeile să-și planifice relocarea și știu că cea mai mare provocare este să treci de la teorie la practică.
Nu are rost să visezi la orașul ideal dacă nu știi de unde să începi. De aceea am creat un sistem simplu, care funcționează în orice situație.

fot. theportablewife.com
Iată lista mea de verificare testată, în patru pași:
- Autodiagnosticarea priorităților – notează maximum trei lucruri care sunt cele mai importante pentru tine (costul vieții, climatul, oportunități profesionale)
- Stabilește un buget realist — nu doar pentru mutare, ci și pentru primele șase luni de trai
- Verifică formalitățile de viză pentru țara aleasă – acest lucru elimină adesea jumătate dintre opțiuni
- Planifică un soft-landing – prima vizită de recunoaștere pentru 2-3 săptămâni
Punctul trei este esențial și aici cunoștințele despre soluții concrete devin cu adevărat utile.
————————————————-
STUDIU DE CAZ: Viza portugheză D7
Prietena mea Ania a folosit viza D7 pentru a se muta la Porto în 2023. Cerințe? Aproximativ 820 de euro venituri pasive lunare sau din muncă la distanță. Procesul a durat 4 luni, dar acum locuiește la 10 minute de ocean și plătește 600 de euro pentru o garsonieră în centru.
————————————————-
Privind spre viitor, văd schimbări interesante pe harta destinațiilor atractive. Orașe est-europene precum Tallinn sau Cluj-Napoca vor câștiga tot mai multă importanță – mai ales după ce Estonia va introduce noi facilități pentru nomadele digitale în 2025.
Curiozitate – tot mai multe femei aleg locuri cu un climat stabil. Bergen, în Norvegia, poate părea o alegere ciudată din cauza vremii ploioase, dar acolo temperatura aproape că nu fluctuează pe tot parcursul anului. În era fenomenelor meteorologice extreme, aceasta este o strategie destul de rațională.
Trendul pentru anii 2025 -2030? Vom alege orașele nu doar în funcție de costuri, ci și de stabilitatea climatică și infrastructura digitală.
Nu te limita la a citi doar clasamente. Alege un oraș de pe listă și planifică o vizită de explorare pentru următorul trimestru. Viitorul tău nu va aștepta momentul perfect.
Magdalena 89′
redactor lifestyle
Luxury Blog








Lasa un comentariu