Noul zgârie-nori Louis Vuitton – o icoană a luxului în era sustenabilității

Știți ceva, uneori mă gândesc că trăim vremuri nebune. Louis Vuitton – acest brand care până nu demult îmi amintea mai ales de genți – astăzi face parte din imperiul LVMH, evaluat la peste 380 de miliarde de euro. Asta e mai mult decât PIB-ul întregii Polonii, dacă se întreabă cineva.

Dar despre ce vorbesc, de fapt? Acum câteva luni, pe X-ul meu a apărut ceva care m-a luat complet prin surprindere. O postare despre un proiect misterios din Shanghai:

“The Louis se înalță în Shanghai – luxul redefinit în formă verticală. Din 2025.”

Acest tweet a fost vizualizat de peste 150 de mii de oameni. Și eu am dat click, bineînțeles. Așa am aflat despre planurile de construcție a ceea ce presa numește deja „noul zgârie-nori Louis Vuitton”.

Noul zgârie-nori Louis Vuitton – lux sau nimic – atât de simplu!

Anul 2025 va fi un moment de cotitură pentru luxul în arhitectură. Nu e vorba tylko despre încă o clădire înaltă – ci despre modul în care brandurile premium încep să privească spațiul. Observ acest lucru și în alte proiecte. Hermes, Cartier, toți brusc vor să construiască nu doar magazine, ci întregi complexe.

fot. privatenewport.com

De ce tocmai acum? Probabil pentru că Asia a devenit cea mai mare piață pentru lux. Iar China… ei bine, acolo totul se construiește mai mare și mai spectaculos.

În acest articol mă voi concentra pe trei aspecte cheie ale acestei povești:

• Geneza proiectului – de unde a venit ideea pentru zgârie-norul Louis Vuitton
• Arhitectura – cum va arăta această clădire și ce o va face specială
• Impactul asupra pieței – dacă acest lucru va schimba modul în care percepem luxul în spațiul urban

Mă întreb uneori dacă peste douăzeci de ani vom merge prin orașe pline de zgârie-nori ai diferitelor branduri. Oare fiecare va avea propria clădire emblematică, așa cum astăzi are flagship store-ul său?

De la cufăr la zgârie-nori – geneza unei viziuni îndrăznețe

Mă întrebam recent cum Louis Vuitton a ajuns la ideea de a construi un zgârie-nori. Totul a început, la urma urmei, de la un mic atelier unde se fabricau cufere.

fot. vitkac.com

Când parcurg istoria acestui brand, văd o linie clară de dezvoltare arhitecturală:

– 1854 – Georges-Louis Vuitton deschide primul atelier pe rue Neuve des Capucines din Paris

– 1900 – Primul magazin flagship adevărat pe Place Vendôme

– 1987 – Marea deschidere din Tokyo, care a demonstrat potențialul piețelor asiatice

– 2014 – Un boutique spectaculos pe New Bond Street în Londra, cu panouri mobile

– 2021 – Ginza Namiki în Tokyo ca „obiect de artă viu”

– 2025 – Finalizarea planificată a primului zgârie-nori al brandului

Ce mă impresionează în această cronologie este trecerea treptată de la funcționalitatea simplă la adevărate opere de arhitectură. Magazinul din Ginza din 2021 nu mai era doar un simplu punct de vânzare. Era o instalație artistică ce se transforma pe parcursul zilei.

Cred că cheia pentru a înțelege această evoluție sunt tocmai aceste flagship store-uri din ultimii ani. Fiecare dintre ele a testat un nou concept de spațiu. New Bond Street a analizat cum reacționează clienții la arhitectura dinamică. Ginza a mers și mai departe – acolo, clădirea însăși a devenit produsul.

Nu trebuie uitat nici rolul ambasadorilor brandului în acest proces. Îmi amintesc cum Emma Stone poza în fața magazinului din Londra, iar acele fotografii au făcut înconjurul lumii. Apoi a fost la fel cu Ginza – orice vedetă care apărea acolo promova automat nu doar gențile, ci întreaga viziune arhitecturală.

fot. us.louisvuitton.com

Este destul de ingenios, pentru că astăzi oamenii fotografiază nu doar produsele, ci și interioarele magazinelor. Instagram a schimbat modul în care brandurile gândesc spațiul.

De fapt, acest zgârie-nori este o consecință logică a ceea ce Louis Vuitton a experimentat în ultimii ani. Mai întâi mici experimente cu elemente mobile, apoi fațade întregi „vii”. Acum a venit momentul pentru ceva mai mare.

Va fi interesant de văzut cum toate aceste experiențe se vor reflecta în proiectul arhitectural real al întregii clădiri.

Arhitectură, sustenabilitate și tehnologie la înălțime

Am văzut deja câteva proiecte OMA în Asia, dar ceea ce a creat Shohei Shigematsu pentru „The Louis” în Shanghai este cu adevărat ceva nou. Privind vizualizările, observi imediat acele deplasări caracteristice între etaje – de parcă cineva ar fi așezat cutiile într-o stivă neregulată. Nu este o întâmplare, ci un joc atent gândit cu forma tradițională a unui zgârie-nori.

Cred că cel mai interesant aspect al acestui proiect este transferul soluțiilor din Ginza la o scară complet diferită. Acolo aveam 12 etaje, aici vorbim despre un adevărat zgârie-nori. LEED Silver din 2021 a demonstrat că poți îmbina luxul cu responsabilitatea ecologică. În Shanghai vor să meargă și mai departe.

Materialele reprezintă o poveste aparte. Îmi amintesc când la Vendôme au introdus acel sistem cu metal complet reciclat – suna îndrăzneț, dar a funcționat. Acum o idee similară urmează să fie aplicată la 40-50 de etaje. Lemn certificat FSC într-o clădire atât de înaltă? Va fi un test pentru întreaga industrie. Recunosc, sunt curios cum vor rezolva aspectele legate de siguranța la incendiu și de structură.

Componenta digitală a întregului proiect pare la fel de ambițioasă ca arhitectura. O aplicație cu realitate augmentată ar trebui să ghideze vizitatorii prin toate nivelurile. Fiecare etaj aduce o tehnologie diferită, o altă interacțiune. Am auzit că plănuiesc ceva de genul „phygital floors” – spații unde produsele fizice se îmbină cu experiențe digitale. Sună futurist, dar după ce am văzut la Tokyo, știu că nu mai e doar science fiction.

Se pare că instalațiile de climatizare vor fi ascunse în acele decalaje dintre etaje. O soluție ingenioasă – estetică și funcționalitate într-un singur pachet. Totuși, mă întreb cum va influența asta costurile de exploatare…

Acest turn ar putea schimba modul în care privim clădirile de lux din centrele orașelor. Rămâne de văzut dacă teoria se va traduce în practică.

fot. privatenewport.com

De ce acest proiect va schimba piața premium

Știți ce mă intrigă? De ce toată lumea vorbește despre cum va arăta acest turn, dar nimeni nu întreabă despre ceea ce contează cu adevărat – banii. Eu privesc totul prin prisma afacerii și văd o imagine complet diferită.

LVMH a încheiat anul 2024 cu venituri de 84,7 miliarde €. Număr de buticuri premium: 460. Creșterea medie a vânzărilor după deschiderea unui flagship store: 23%. Engagement-ul pe social media pentru proiecte arhitecturale: în medie 28.046 aprecieri în prima săptămână.

Nu e o coincidență că Bernard Arnault investește milioane în astfel de proiecte. Fiecare clădire spectaculoasă e ca un magnet pentru clienți, dar și pentru rețelele sociale. Oamenii fac poze, își etichetează prietenii, iar asta se traduce direct în vânzări.

Îmi amintesc când au deschis acel butic în Ginza. Aplicația mobilă a înregistrat o creștere a descărcărilor de 340% în prima lună. Vânzările online din regiune au crescut cu 28%. Nu e magie – e pur și simplu o strategie bine gândită.

fot. adfwebmagazine.jp

Desigur, există și riscuri. Oamenii se plâng tot mai des de exclusivismul mărcilor de lux. Plus toate acele acuzații de greenwashing când construiești ceva atât de costisitor. Dar, pe de altă parte, ai oportunități uriașe – piața Asia-Pacific crește exploziv, iar combinația dintre magazinele fizice și tehnologia digitală reprezintă viitorul retailului.

Din punctul meu de vedere, acest proiect nu e un moft de miliardar. E un calcul rece. Fiecare euro investit în arhitectură spectaculoasă se întoarce dublu prin creșterea vânzărilor și a notorietății brandului. Louis Vuitton nu construiește un turn – construiește o mașină de făcut bani.

Și cum va influența totul întreaga industrie de lux în următorii ani? Asta e deja o altă poveste.

fot. privatenewport.com

Încotro va duce următorul pas – scenarii pentru anii 2030+

Mă întreb uneori dacă toate aceste analize de piață mai au vreun sens când privesc ce se întâmplă cu zgârie-norii de lux. Dar, sincer să fiu, cred că suntem chiar în pragul unei revoluții.

Ceea ce observ în aceste tendințe nu sunt doar alte clădiri cu materiale scumpe. Valoarea brandurilor asociate cu arhitectura de lux ar putea depăși 30 de miliarde de dolari până în 2030 – și asta mai ales datorită inovației, nu doar creșterii prețurilor. Bio-materialele devin normă, nu doar un moft. Mixed-reality în shopping sună futurist, dar deja se testează în Singapore. Iar regiunea ASEAN? Acolo are loc o adevărată revoluție în acest segment.

Luxul viitorului nu va fi ostentație, ci armonie cu mediul și tehnologia.

fot. eu.louisvuitton.com

Îmi imaginez un scenariu din 2032. Stai într-un apartament la etajul 60 în Kuala Lumpur. Pereții din biocompozit absorb CO2. Ferestrele își schimbă transparența în funcție de starea ta de spirit. Balconul are propriul microclimat. Nu e science fiction – primele prototipuri deja prind contur.

Poate sună naiv, dar cred că aceste clădiri vor schimba modul în care privim viața urbană.

Mark

lifestyle & business

Luxury Blog